Fundatia caselor
Fundatiile sunt elementele din structura unei case care au rolul de a transmite catre terenul de fundare suma incarcarilor (de exploatare si exceptionale) existente la o cladire. Se acorda o deosebita importanta modalitatii de fundare si calculului armaturii si dimensiunilor ei deoarece o fundatie proiectata sau executata defectuos pune in deosebit pericol intreaga structura a casei, iar reparatiile ulterioare sunt dificil, daca nu imposibil de executat.
Functie de terenul de fundare, de suprastructura si de alti factori se pot regasi o multitudine de solutii de fundare. Fara a intra in prea multe detalii, o scurta enumerare: fundatii continue sub ziduri, fundatii izolate sub stalpi, radier general care este prezent sub intreaga constructie, fundatii pe piloti - existente in cazul terenului slab de fundare, fundatii in trepte sau combinatii dintre ele.
Vom dezbate in continuare modalitatea de executare a fundatiilor continue sub ziduri, cele mai intalnite in cazul locuintelor unifamiliale.
In acest caz, fundatia este compusa de cele mai multe ori din blocul de fundare, mai slab armat si turnat din beton de clasa mai mica si elevatia fundatiei, denumita si cuzinet, soclu sau grinda de fundare care este armata cu mai mult otel si se foloseste beton de clasa superioara.
Construirea fundatiei incepe prin trasarea acesteia pe teren, dupa ce in prealabil a fost indepartat stratul vegetal pe o suprafata cam cu 1,5 ml mai mare decat laturile casei. Trasarea fundatiei se face cu ajutorul tarusilor metalici sau din lemn, intre care se intind sfori. Conturul delimitat de tarusi si sfori trebuie sa urmeze cu exactitate conturul blocului de fundare existent in proiect.
Sculele necesare pentru trasarea fundatiei sunt: tarusi (metalici sau din lemn) ciocan, ruleta de zece metri sau mai mare, echer cu latura de cel putin 1,5 metri, furtun de nivel, creion. Este crucial ca trasarea fundatiei sa fie foarte exacta, de acest pas depinzand tot aspectul si rezistenta casei. Toleranta acceptata este 0,05%, cu alte cuvinte se permite o eroare de maxim jumatate de centimetru la fiecare 10 metri. Verificarea perpendicularitatii se face masurand diagonalele, care in cazul formei de dreptunghi sau patrat trebuie sa fie egale. O alta verificare folosita este cea asa numita "6,8,10". Se stie din geometria elementara ca suma patratelor catetelor intr-un triunghi dreptunghic este egala cu patratul ipotenuzei.
Astfel daca vreti sa verificati daca doua laturi sunt perpendiculare, se porneste de la intersectia lor, masurandu-se 6 metri pe o latura, 8 metri pe cealalta si marcandu-se aceste distante. Distanta intre marcaje trebuie sa fie exact 10 metri pentru ca aceste laturi sa fie perpeniculare (6x6+8x8=36+64=100; radical 100=10).
 E foarte des intalnita iluzia printre cei care nu sunt de meserie, ca o casa sa para prea mica odata cu trasarea fundatiilor. Aproape intotdeauna este doar o iluzie si nu este cazul sa va faceti griji, sau, si mai rau, sa va apucati de modificarea proiectului.
Dupa trasarea fundatiilor se trece la masurarea nivelului orizontal. Aici intalnim doua situatii. Daca terenul are panta mica (sub 2% - 20 cm la 10 metri diferenta de nivel) incepe masurarea nivelului direct. Daca terenul are panta mai mare trebuie mai intai adus la nivel, sapand unde este mai inalt iar acest pas se face inainte de trasare.
Sunt mai multe metode de "dare a nivelului", eu am sa o explic pe cea pe care o folosesc. Astfel, la colturi si la mijlocul laturilor, la o distanta de 1 metru de fundatie bat tarusi de 1,5 metri. Apoi, folosind un furtun de nivel de minim 10 metri si un creion dau nivel pe acesti tarusi. Nivelul se da astfel: se face un semn cam la aproximativ 1,3-1,5 fata de sol (pentru a fi aproximativ la nivelul ochilor) cu creionul pe primul tarus. Se intinde furtunul intre acest tarus si un altul apropiat, regland inaltimea capetelor pana cand nivelul apei ajunge exact in dreptul semnului. In acest moment se traseaza un alt semn pe cel de-al doile tarus, la nivelul la care a ajuns lichidul. Aplicand principiul vaselor comunicante, o dreapta intre cele doua puncte va fi perfect orizontala. Se repeta acest lucru la toti tarusii, rezultand un plan perfect orizontal.
Dupa terminarea trasarii semnelor de nivel, se masoara distanta dintre aceste semne si pamant, distanta cea mai mare fiind punctul cel mai lasat al terenului. Acea zona de teren se considra Cota Terenului Amenajat (se regaseste in proiect cu abrevierea CTA, unii proiectanti folosind si CTN-cota terenului natural lucru care este oarecum gresit. Pe acel tarus pe care a rezultat distanta cea mai mare se stabileste si Cota 0 a casei - CT0, la fel,
specificata in proiect. Aceasta cota se transmite pe toti tarusii folositi la nivel, fie cu furtunul, fie cu ruleta prin masurarea diferentei intre prima cota data si CT0. Este bine sa conservati undeva aceasta cota pentru ca ea va fi de referinta in toata executia ulterioara. Conservarea se face de obicei in fata intrarii, prin baterea a trei tarusi din lemn, dispusi in varfurile unui triunghi echilateral cu latura de aproximativ 40-60 cm. Pe cei trei tarusi se va trasa CT0 cu furtunul de nivel, apoi semnele vor fi unite prin baterea in cuie a unor bucati de scandura, asfel incat muchia superiara sa fie la nivelul semnelor.
Avand fundatiile trasate si nivelul dat, se incepe sapatura, manual sau mecanizat. La sapatura se verifica verticalitatea peretilor gropilor, evitandu-se situatia ca sectiunea fundatiei sa aiba alta forma decat cea din proiect, de obicei dreptunghiulara. Este foarte folosit obiceiul ca pamantul rezultat din sapatura sa fie pus in interiorul casei. Eu nu fac si nu recomand acest lucru, deoarece ingreuneaza foarte mult munca. Acest pamant pus in interior blocheaza circulatiea, necesita sprijiniri din scandura si foarte des poate cadea in interiorul santurilor. Prefer sa il evacuez la cativa metri distanta urmand sa il aduc inapoi pentru ridicarea cotei pardoselilor. Santurile fundatiei se sapa folosind ruleta sau un par marcat cu cota necesara, dupa terminarea sapaturii se verifica atat latimea cat si adancimea intervenintu-se acolo unde este cazul.
O practica des intalnita si corecta este aceea ca sapatura sa se faca mai mica cu 10 cm, acesti ultimi centimetri urmand a fi sapati imediat inainte de turnarea betonului. Se face acest lucru pentru a preveni situatia neplecuta ca, in cazul ploii inainte de terminarea sapaturii, sa se formeze pe fundul santului noroi, care amestecandu-se cu betonul sa il deterioreze.
Odata turnata fundatia se toarna betonul de egalizare (prevazut in proiect) care este un beton cu o concentratie mica de ciment. Functie de tipul fundatiei se poate turna toata odata, sau separat blocul de fundare de cuzinet. Ideal este ca toata fundatia sa fie turnata odata, dar si turnarea separata -bloc,cuzinet- este corecta. In orice caz este foarte recomandat ca cel putin ca aceste doua elementele individuale sa fie turnate intregi. Daca, in mod exceptional acest lucru nu este realizabil (zone izolate la care cifele de beton nu au acces iar singura solutie este turnarea folosind betonul preparat la fata locului cu betoniera) betonul se poate turna si pe bucati in zile diferite, dar rostul de imbinare trebuie lasat oblic, betonul vechi buciardat si spalat.
Observatii:
- In fundatie, gradul de acoperire cu beton al armaturii trebuie sa fie de 5 cm.
- Daca este prevazuta hidroizolatie pe fundatie, groapa trebuie sapata mai mare pentru accesul necesar hidroizolarii.
- Daca placa de beton de la nivelul cotei 0 este armata, betonul se toarna cu 15 centimetri mai jos, lasand capetele armaturii libere pentru ancorarea barelor de armatura ale placii. Daca placa nu este armmata, betonul se toarna complet.
- In momentul turnarii nu uitati sa lasati goluri in fundatie pentru strapungerile tevilor de apa curenta si canalizare. La fel, trebuie din timp stabilit amplasamentul fosei septice si lasat gol in fundatie pe directia acesteia. Pentru a lasa gol la turnare se poate monta o teava PVC cu diametru superior, cofraj de lemn sau o bucata de polistiren expandat. Daca ati uitat sa lasati aceste goluri, nu este problema foarte mare, doar ca munca de gaurire este destul de multa si grea dupa ce betonul s-a intarit.
Nota: Acest articol acopera doar generalitati, procesul de turnare al unei fundatii fiind foarte complex, la fel solutiile de fundare fiind foarte variate. Daca nu ati fost lamurit dupa parcurgerea acestui articol, folositi cu incredere FORUMUL pentru a posta intrebari.
|
Comments
As dori sa va intreb care este adancimea la care se sapa fundatia pentru o vila P+m.
- tipul de teren de fundare
- zona geografica
Pentru primul punct aveti nevoie de un prospect geotehnic prin care aflati stratificarea terenului si la ce adancime dati de teren bun de fundare.
Functie de zona geografica, se stabileste cota de inghet specifica. Aceasta cota de inghet reprezinta adancimea pana la care ingheata solul, adancime determinata statistic.
Fundatia trebuie sa depaseasca aceasta adancime cu cel putin 10% din inaltime.
Este o problema destul de complexa deoarece trebuie tinut cont de faptul ca fundatia "din deal" induce eforturi suplimentare in cea "vale"
Ca regula generala, treptele se fac in dreptul stalpilor daca este structura in cadre sau zidarie inramata.
Atentie la:
- dimensiunea santului (min 40 cm, recomandat 60-80) pentru acces ulterior
- NU sprijiniti cofrajul cu pamant. Va fi foarte complicat la decofrare.
- Atentie la cofrare. Un perete de beton fluid de 40-50 cm grosime si o inaltime de 1,5 m impinge cu forta considerabila in lemn. Daca nu aveti cofraje metalice sau din tegofilm, recomand caplamale din rigle patrate 8x8, asezate la maxim 50 cm.
Este de preferat ca in fundatii, sa nu se lase rost de turnare. Totusi daca nu se poate turna in acelasi timp, e necesar un aviz de la un proiectant pentru realizarea unui rost. Daca se realizeaza un rost la un element din beton armat, acesta se va lasa perfect vertical, si nu oblic, realizandu-se in zonele de moment minim..
In primul rand vreau sa se inteleaga foarte clar faptul ca aici sunt o colectie de informatii adunate de mine de-a lungul vremii din scoala si din experienta proprie de santier de mai mult de 10 ani.
Nu pretind ca nu sunt supus greselii si, pana la urma, acest site nu stabileste normative sau nu va tine niciodata locul unui proiectant.
Strict la comentariul dvs.:
- am scris si eu ca o fundatie sa va turna toata odata. DAR uneori nu se poate. Am avut o lucrare la care nu numai ca nu se gasea nicio statie de betoane pe raza de 60 km, dar nici nu era cale de acces pentru o masina de tonaj mare. Singura solutie (agrementata si de catre beneficiar si de catre proiectant) a fost ca betonul sa se prepare manual, aprox. 400 kg/mc. (deci mult peste c 16/20). Dozajul a fost simplu: La o betoniera de 100 litri se punea un sac de ciment, evident cu respectarea proportiilor de agregat fin si mare.
- rosturi. Sunt curios cum s-ar putea realiza practic rosturi "perfect verticale" intr-o fundatie de 1,6 m inaltime intesata cu otel beton.
-cum poate determina un proiectant zonele de moment minim intr-o fundatie fara ca el sa aiba habar de comportamentul ulterior al terenului - ma refer la tasari inegale?
Urmeaza sa incep constructia la o casa p+m iar in proiect am prevazuta o terasa in lateralul casei care pleaca din fundatie, fiind turnata odata cu aceasta. In eventualitatea in care doresc sa o prelungesc cu un metru sau doi ulterior turnarii placii, aceasta va mai face priza cu cea veche intarita sau exista posibilitatea ca in timp sa se fisureze? Va multumesc!
Terasa, chiar daca pare o simpla placa de beton pe pamant, trebuie sa aiba si ea, la randul ei o fundatie, cel putin 40 cm in pamant, un strat de rupere a capilaritatii si o minima hidroizolatie.
Ce va recomand:
Daca nu sunteti hotarat asupra dimensiunilor terasei, nu o turnati odata cu fundatia dar lasati din fundatie mustati de ancorare pentru terasa pe care o veti turna ulterior.
In orice caz, terasa turnata din bucati nu va recomad.
Capilaritatea, mai corect spus ascensiunea capilara este proprietatea lichidelor (in particular apa), de a "sfida" gravitatia, de a urca, din cauza tensiunii superficiale de la suprafata lor, in cazul in care in diverse materiale sunt prezente goluri de dimensiuni mici.
Ascensiunea capilara este motivul pentru care, de exemplu, un servetel se va uda complet, chiar daca doar o parte din el sta in lichid.
Revenind la constructii, in beton (la fel ca si in caramida, bca, mortar, tigla, etc.) sunt prezente microfisuri. Prin acestea apa va urca.
Pamantul, indiferent ca este sub casa sau in afara ei, contine un anumit procent de apa. Aceasta apa poate urca in structura casei cu efecte defavorabile asupra acesteia si confortului, cum ar fi:
- exfolieri
- pete
- mucegaiuri
- macinarea datorita ciclurilor inghet-dezghet
Pentru a impiedica apa sa urce in structura se folosesc diverse metode de rupere a capilaritatii. Este vorba de instertia intre structura casei si zonele cu potential umed a unor diverse straturi cu comportari diverse. Cele mai uzuale sunt:
- folie PVC. Cea mai ieftina solutie, dar nerecomandata. Desi isi atinge scopul, se stie ca PVC-ul imbatraneste relativ repede si nu va mai fi eficient
- carton bitumat. O solutie comuna, mai scumpa ca folia de PVC, dar totusi ieftina.
- membrana bituminoasa armata cu fibra de sticla, polipropilena sau polimeri. Material modern cu proprietati mult mai bune decat precedentele
- diverse sape sau mortare hidroizolante.
O alta abordare, opusa celei de a izola prin impermeabilizar e este de a crea sub elementele de beton un strat cu goluri MAI MARI. Astfel rupearea capilaritatii se realizeaza prin prezenta golurilor mai mari decat maximul necesar pentru ca acest fenomen sa se produca.
In putine cuvinte se pune agregat de dimensiuni mari si forma cat mai regulata, anume sort de minim 16 mm din balastiera de extractie (nu concasat).
Va rog si eu sa ma ajutati cu un sfat:renovez un spatiu la tara(3,6 m latime, 10 m lungime).Sub acest spatiu este o pivnita de beton,dar nu pe toata lungimea(numai cca 7 m),iar la nivelul unde se termina acest beci au aparut crapaturi in pereti(din cauza ca partea care nu are beciul sub ea s-a lasat).
Intrebarea mea:oare este nevoie de consolidarea fundatie in zona in care s-a lasat,sau este suficienta armarea peretilor in zona fisurilor?
Ce trebuie sa faceti:
- INDEPARTATI apa din jurul casei. turnati trotuare cu panta, colectati apa cu jgheaburi si burlane si duceti-o departe de casa.
- sapati pe langa fundatia existenta pana la aproximativ 1 m adancime si o latime de cel putin 35 cm.
- curatati fundatia existenta pana la caramida
- pe caramida aplicati plasa STM
- turnati beton.
Ce v-am explicat se numeste o camasuire a fundatiei.
Daniel.
Parerea mea personala este ca bca-ul este cel putin la fel de bun ca si caramida.
Voi detalia.
nu m-ati intrebat nimic, nu stiu ce sa va raspund.
Daca nu e prea tarziu, mi se pare prea multa armatura. Iar fundatia as sapa-o mai adanc.
o scoateti afara din fundatie.
Problema probabil ca este ca ati lasat fundatia sapata prea mult timp, eventual pe timpul iernii si malurile s-au surpat si fundatia s-a umplut cu apa.
E de preferat ca o fundatie sa se toarne cat mai rapid cu putinta dupa saparea ei.
Desi la prima vedere pare o problema simpla, e destul de complicat sa "repari" un sant care s-a largit, surpat, umplut cu apa.
Apa trebuie scoasa sau lasata sa se infiltreze in pamant si turnarea se va amana pana cand pamantul se va usca.
O alta varianta este saparea mai in adancime dupa ce apa este scoasa pana se da de pamant mai uscat - si care sa nu se fi "mocirlit".
Betonul nu se macina de la lipsa fierului ci de la compozitia lui gresita. Din cauza lipsei armaturii apar crapaturi, deplasari, prabusiri.
Parerea mea este sa ii puneti macar 2 bare de PC fi 8 la partea de sus. Fara etrieri, ci doar otel bagat in beton.
pe contur.
In general, peretii de 15 cm sunt pereti despartitori, fara rol structural. Cu toate acestea, ei sunt sarcina concentrata pe placa de beton si, de aceeea, se prefara executarea unei mici fundatii sub ei.
Va recomand sa faceti acea fundatie cum este in proiect si daca vreti neaparat sa o modificati aveti doua variante:
- indesiti armatura in acea zona
- faceti macar un mic bulb, o mica grinda SUB placa de beton, macar de 20x20 cm in sectiune.
Cele scrise de mine se refera EXCLUSIV la peretii interiori DESPARTITORI, FARA ROL PORTANT.
Ps. Imi cer scuze, dar raspunsurile mele le voi da INTOTDEAUNA doar pe acest site si nu pe adrese personale de mail.
Personal, in majoritatea cazurilor am intalnit diametrele fi 12 si fi 14.
Am avut armari destul de multe si cu fi 16, fier pe care l-am fasonat pe santier, am avut si armari cu fi 22 care mi-a fost adus direct fasonat.
Ca diametru minim, am lucrat cu fi8, folosindu-l la etrieri.
Este vorba doar de PC.
"Stiu ca cel minim este de 10mm, insa am nevoie de cel maxim pentru a putea calcula aria efectiva a sectiunii incovoiate"
Nu sunt sigur ca inteleg ce spuneti. Otelul ca armatura, din cate stiu, se calculeaza ca lucrand doar la intinderea indusa de incovoierea elementului armat.
RSS feed for comments to this post.